Proiecte

Problema populaţiei rome continuă să fie critică în România. Deși ultimii ani au adus schimbări pozitive, graduale, prin investiții prevăzute prin diverse surse de finanțare pentru îmbunătățirea situației și calității vieții romilor aflaţi în situaţii de dificultate, sau prin definirea de noi politici urmărind recomandări UE,  UNICEF sau din alte surse consultative şi finanţatoare internaţionale, comunitatea romă a ajuns la concluzia că  sistemul administraţiei publice  din România se confruntă cu limite operaţîonale semnificative, precum şi presiuni, la toate nivelurile, drept pentru care rezultatele dorite ar mai putea avea de aşteptat mult timp, de acum înainte.

Concluziile dezbaterilor au arătat că este nevoie de un sprijin consistent din partea societăţii civile, iar în acest context  Federaţia Phralipe pentru Integrare Europeană se poziţionează ca un partener serios de dialog şi cooperare cu autorităţile naţîonale atât în domeniul reformei politicilor naţionale în domeniul integrării romilor cât şi pe implementarea operaţională, prin reţeaua de organizaţii non-profit dar şi prin reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai academiei, lumii artistice şi politice care se alătură permanent Federatiei Phralipe.

Avem potenţialul necesar pentru a contribui de maniera activă şi permanentă la convergenţa resurselor umane, de know-how şi financiare disponibile la nivel naţional şi UE pentru a produce un impact măsurabil în viaţa comunităţii româneşti şi europene în ansamblul său, în special prin programe de combatere a sărăciei (şi sărăcirii) populaţiei – de toate etniile -  şi de prevenire, diminuare şi combatere a excluziunii sociale, educaţionale şi economice a romilor, ca cetăteni români şi europeni.

În anul 2018, asistăm încă la un trist adevăr: o proporţie îngrijorătoare a populaţiei rome este exclusă social și vulnerabilă din punct de vedere economic, de o manieră diferită faţă de problemele cotidiene cu care se confruntă TOŢI cetăţenii români, prezentând:

• un nivel scăzut de educaţie în rândul adulților și participare școlară scăzută în rândul copiilor de vârstă școlară, concomitent cu o rată crescută a abandonului şcolar la vârste timpurii, din cauza nevoilor materiale care nu permit integrarea şcolară efectivă

• șomaj ridicat, activitate economică fluctuantă, ocupare în activități economice care presupun munca sezonieră sau „cu ziua” sau cu asumarea unor riscuri pentru sănătate – în zone ale „economiei underground” unde normele de protecţia muncii nu există

• acces scăzut la servicii de sănătate și alte servicii publice

• un stil de viață tradițional cu unele elemente care intră în contradicţie cu Drepturile Omului, cum ar fi

  • reticența de a accesa unele servicii publice din considerente culturale (ex. vizita la doctor pentru femeile rome însărcinate) în absența unor măsuri de comunicare specific direcționate pentru clădirea încrederii în serviciile publice şi modernizarea mentalităţii, asigurând un viitor mai bun noilor generaţii de romi

  • reticenţa de a trimite fetele la şcoală, ducând la deficienţe grave de alfabetizare şi dezechilibru între femei şi bărbaţi din punct de vedere economic

  • căsătoria copiilor înainte de vârsta legală de 18 ani, ducând la descurajarea activă a preocupărilor legate de educaţie prin re-prioritizarea activităţilor legate de familie, unde fetele devin dependente economic de familiile soţilor lor, fără posibilitatea de a-şi dezvolta propriul potenţial în cadul economiei, în lumea business-ului, în lumea academică, sportivă etc.

• o izolare socio-spațială de tip „ghetou”, datorită faptului că o parte semnificativă a populației rome trăiește în mediul rural (fără pământ, deoarece au fost eliberaţi din sclavie doar cu hainele de pe ei) sau la periferia orașelor, având mijloace de transport precare sau reduse, acces redus la utilități publice (electricitate, apă, canalizare) cât şi la servicii publice reduse de sănătate şi educaţie

• o alimentare (voită sau accidentală) a urii inter-etnice unde presa joacă un rol important,  ducând la o imagine negativă a întregii comunităţi în cadrul populației generale, care generează în continuare discriminare și prejudecăți, afectând tinerele generaţii în mod necuvenit, descurajând performanţa şcolară şi motivaţia la locul de muncă. Prin federaţia noastră dorim să transmitem un mesaj permanent de prietenie presei, oferind cooperarea noastră continuă pentru a putea transmite şi modelele pozitive de comportament şi poveştile de succes ale romilor! Romii nu au doar „uscături”, ci şi oameni de elită, în toate domeniile societăţii româneşti şi internaţionale: în sport, în lumea artistică, în politicăm în domeniul afacerilor, în universităţi etc.

• o „modă” toxică (dar pe deplin justificată) a romilor de succes de a-şi nega originea etnică/ genetică, de teama discriminării şi excluziunii socio-economice

• condiţii de sărăcie severă, condiţii precare de locuit (de multe ori în locuințe improvizate) absenţa hranei, a hainelor, produselor de igienă şi a serviciilor medicale de bază – dorim ca aceste ghetouri din lista de mai jos, dar şi altele, să se transforme în centre educaţionale, culturale şi economice productive, prin convergenţa unor reţele de micro-investiţii din fondurile structurale (regionale, POAD, POCU, POIM, PNDR, etc.), asociate cu  activităţi de tip ONG (prin fonduri Norvegiene sau UE complementare de tip European Social Fund sau Erasmus, EACEA, etc.) în cadrul unor parteneriate internaţionale extinse – activând atat entităţile din România cât şi cele româneşti din diaspora, cu scopul de a transforma aceste comunităţi şi a le oferi auto-durabilitate la standarde decente de viaţă. Este inadmisibil ca orice fiinţă umană, şi în special copiii, să trăiască în asemenea condiţii inumane, într-o era în care România se află pe creştere economică, iar UE oferă miliarde de Euro în unele proiecte care reprezintă mai degrabă „mofturi” şi „luxuri” (cum ar fi conferinţe despre romi fără niciun rom în sală, sau călătoriile lunare nejustificate ale Parlamentului European la Stransbourg, irosind enorm de mulţi bani publici). Considerăm că oamenii din ghetourile din lista de mai jos prezintă un nivel de necesitate extremă, care impune urgenţa maximă de intervenţie cât mai rapidă:

• Iaşi (Dallas; Dimitrie Cantemir)

• Baia Mare – Craica

• Cluj Napoca- Pata Rat/ Craica

• Sibiu - Zavoi

• Bucureşti – Ferentari, Militari Valea

  Cascadelor, Rahova Str Amurgului

• Satu Mare – Str Ostrovului

• Giurgiu – Istru

• Brăila- Km10

• Oradea – “Blocurile NATO” Str Voltaire

• Galaţi - Micro 19

• Botoşani – Parcul Tineretului